Doamne, ajută!
Acum
câteva luni eram foarte deznădăjduită, nu de mântuire, ci pentru că nu
puteam scăpa de patimile pe care le aveam. Și căzând în genunchi și în
lacrimi am strigat la Hristos Domnul spunându-I că nu mai pot, că nu mai
pot continua așa, că nu mă pot schimba de ani de zile. I-am spus că nu
mi-a trimis niciun om care să mă ajute să mă schimb, să nu mai
fiu singură, un om care să-mi semene, care să mă ajute să scap de
patimi, cu care să mă înțeleg foarte bine, că nu am primit niciun mire
până acum. Apoi am strigat în acea cădere la Sfântul Efrem cel Nou, la
icoană, spunându-i: ”O, Sfinte Efrem, te rog, ajută-mă!”. Apoi am
strigat iarăși la Hristos Domnul să mă ierte și să facă în așa fel încât
să nu-L pierd. Atunci L-am mai rugat ceva care s-a îndeplinit întocmai.
Am
dat uitării această rugăciune pentru că nu a fost o cerere, ci o
rugăciune deznădăjduită, din cauza patimilor. Dar după foarte puțin timp
a intrat în viața mea un om care într-adevăr îmi seamănă în
extraordinar de multe lucruri, foarte mult în cele duhovnicești ca
aspirație, cu care mă înțeleg foarte bine. Mărturisesc că sigur acesta
este răspunsul Sfântului Efrem cel Nou.
De când îl cunosc, am scăpat de
niște patimi, am primit mai multă putere, sunt mult mai bine.
Și simt că eu și acest om suntem ”suflete pereche”; desigur, nu trebuie
să credem în existența sufletelor pereche (în Ortodoxie nu există așa
ceva), dar aceasta este sintagma pe care se cuvine să o folosesc, alta
nu am găsit.
Slavă Domnului pentru toate! Mulțumesc din inimă
Sfântului Efrem cel Nou care mi-a devenit Sfânt ocrotitor alături de
Sfânta Xenia din Sankt Petersburg!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu